în cătunul San Maroto se află Biserica San Giusto, care a fost fondată între secolele XI și XII și considerată unul dintre cele mai importante monumente romanice din regiune. Arhitectura sa circulară particulară, de origine romano-bizantină clară, cu patru abside laterale și surmontată de o cupolă construită fără nervuri de sprijin (structură de sprijin), a făcut obiectul unor studii internaționale atât de mult încât pentru realizarea sa se presupune că a operat muncitori din Est și în special din Siria. În interior, cu un plan central, există fresce și mese datând din secolele XIV și XV și o cruce astilă din prima jumătate a secolului al XVI-lea realizată de aurarul Tobia Da Camerino. Tot aici s-a păstrat și o masă reprezentând Madonna del Rosario atribuită lui Venanzo Da Camerino și o Madonă întronizată cu copilul din a doua jumătate a secolului al XIII-lea. Turnul clopotniță, construit mai târziu împreună cu sacristia, păstrează fresce care datează de la sfârșitul secolului al XIV-lea.
